Interesele Schweighofer atinse prin Codul Silvic au fost susținute inclusiv de Klaus Iohannis

Scoaterea din postura de deținător de monopol al grupului Schweighofer-Holzindustrie în ceea ce privește procesarea masei lemnoase din și în România a adus serioase prejudicii financiare firmei austriece. Mărul discordiei în această poveste este un articol de lege inițiat de fostul Ministru al Apelor și Pădurilor, Doina Pană, act contestat atât de cel care deținea poziția dominantă, dar și de Președintele României, Klaus Iohannis.

Este vorba de impunerea unei cote de maxim 30% din volumul unui sortiment industrial de masă lemnoasă aferentă unei singure specii care poate fi achiziționat/prelucrat de către un singur agent economic. Cu alte cuvinte, un agent economic nu putea achiziționa și/sau prelucra mai mult de 30% din totalul masei lemnoase la nivel național, pentru fiecare din speciile de copaci existente în fondul forestier național.

Cel mai afectat de această restricție legislativă ar fi fost colosul austriac Schweighofer, cel care deținea monopolul în industria de prelucrare a lemnului. O investigație făcută de Agenţia americană pentru Investigaţii de Mediu (EIA – Environmental Investigation Agency) scoate în evidență interesul Schweighofer în păstrarea monopolului în ceea ce privește exploatarea lemnului românesc, precum și acceparea de către aceștia a materialului lemnos provenit inclusiv din tăieri ilegale.

Într-un material filmat cu camera ascunsă, Karl Schmid (foto), directorul de vânzări al Schweighofer România, a recunoscut în fața investigatorilor EIA poziția dominantă a companiei, precizând faptul că pentru a lucra la capacitate maximă nu este loc și pentru alții.

Acest lucru a fost reiterat și de Doina Pană într-un interviu acordat NCN, în care precizează faptul că „numai măsura pe care am luat-o în Codul Silvic legată de monopol, a costat firma Schweighofer 150 de milioane de euro pe an. Este sumă vehiculată de ei în momentul în care au scris primului ministru la ora respectivă, Victor Ponta, că dacă eu fac schimbările în Codul Silvic, acestea sunt pierderile pe care le vor avea ei”.

Citeste si EXCLUSIV: Tentativa de OMOR via SCHWEIGHOFER? Fostul Ministru al Pădurilor, Doina Pană, susține că firma austriaca ce a exportat mii de tiruri de lemn romanesc a otrăvit-o cu mercur! NCN a aflat: principalul suspect e fostul sau sef de cabinet!

Ca dovadă a acestui fapt stă inclusiv scrisoarea trimisă de reprezentanții Schweighofer primului ministru din acea perioadă, respectiv Victor Ponta:

Interesul Schweighofer în a păstra acest monopol este unul clar și este legat de profiturile uriașe pe care compania austriacă le-a făcut beneficiind de poziția dominantă. Pe ultimii 15 ani, cifra cumulata de afaceri a firmei SCHWEIGHOFER este de 18,5 miliarde de lei, adica echivalentul a circa 4 MILIARDE DE DOLARI! Cam atata lemn au dat la export austriecii. Lemn romanesc care ajunge, printre altele, lemn de foc în șemineele austriecilor, conform unui reportaj făcut de Agent Green.

La momentul prezentării demisiei ministrului Doina Pană din Guvernul Tudose s-a vehiculat inclusiv motivul unei neînțelegeri dintre Pană și alți înalți demnitari români, neînțelegeri cauzate de insistențele ministrului în păstrarea cotelor respective în Codul Silvic, ceea ce nu era departe de adevăr.

Unul dintre cei care a încercat să scoată aceste cote din Codul Silvic a fost chiar președintele Klaus Iohannis, cel care pe data de 23 martie 2015 trimitea spre reexaminare la Parlament Codul Silvic, atenție!, păstrând argumentele celor de la Schweighofer:

„Art. I pct.72 din legea transmisă spre promulgare, respectiv completarea art. 60 cu noi reglementări privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică poate conduce la ideea creării unui mediu neconcurențial.

Apreciem că dispozițiile art. 60 alin. (5) lit. f) și g) — prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier național și dreptul de preempțiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă — sunt de natură să aducă atingere principiilor libertății economice și contractuale, ca fundamente esențiale ale economiei de piață. Introducerea unei limitări arbitrare în activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii și avantaje pentru alții, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurențial și ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligațiilor asumate de statul român în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Totodată, pentru asigurarea respectării procedurilor naționale și comunitare în domeniul ajutorului de stat și al concurenței, considerăm că regulamentul privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, ce va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului, potrivit art. 60 alin. (4) din legea transmisă la promulgare, ar trebui să fie elaborat cu avizul autorității de concurență. – se preciza în cererea de reexaminare a Codului Silvic trimisă de Administrația Prezidențială Parlamentului României.

Guvernul și Parlamentul nu au dat curs acestei solicitări, forma în care a fost adoptat Codul Silvic păstrând cota de 30%, dar și faptul că „Valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică se face potrivit regulamentului aprobat prin hotărâre a Guvernulu”.

Iată cum arată varianta din data de 8 august 2018 a Legii 230/2008, cunoscută sub denumirea de Codul Silvic, mai exact Articolul 60, acolo unde se desființează monopolul și se impune conta de 30% ca fiind una maximă în achiziționarea/procesarea masei lemnoase de către un singur agent economic:

„Articolul 60

(1)Produsele lemnoase ale pădurii și ale vegetației forestiere din afara fondului forestier se recoltează pe bază de autorizație de exploatare eliberată de ocolul silvic.

(2)Estimarea cantitativă și calitativă a produselor lemnoase se face prin acte de evaluare întocmite de ocoalele silvice, conform normelor tehnice silvice specifice.

(3)Ocolul silvic care eliberează autorizația de exploatare are obligația să execute predarea spre exploatare, controlul exploatării și reprimirea parchetelor.

(4)Valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică se face potrivit regulamentului aprobat prin hotărâre a Guvernului.

(5)În elaborarea regulamentului prevăzut laalin. (4)se au în vedere următoarele principii:

a)valorificarea superioară a masei lemnoase;

b)sprijinirea dezvoltării rurale prin prelucrarea locală a maseilemnoase;

c)valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar către operatori economici atestați; un operator economic/grup de operatori economici poate cumpăra la licitație sau negociere, după caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale I, sub formă de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în cazul în care asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel puțin 40% din materialul lemnos achiziționat;

d)prioritatea alocării resurselor de materiale lemnoase din pădurile proprietate publică, necesare încălzirii locuințelor populației;

e)transparența vânzării și comercializării masei lemnoase;

f)un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziționa/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare și exploatate la nivel național, indiferent de forma de proprietate;

g)asigurarea cu prioritate de masă lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei din păduri proprietate publică a statului sub formă de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat; aceștia au drept de preempțiune la cumpărarea de masă lemnoasă, la oferta de preț și în condiții egale de vânzare.”

Mai mult decât atât, este cunoscută și apropierea președintelui Iohannis de grupul austriac prin finul acestuia, Andreas Huber – consul onorific al Austriei la Sibiu, foarte preocupat de soarta companiei Schweighofer. O altă apropiere a președintelui față de Schweighofer este cea legată de Cozmin Dumitru Capră – fost director executiv al Schweighofer România, vecini de stradă în Sibiu, iar soția acestuia, procurora Maria Capră, este cea care l-a scos basma curată pe Iohannis, în două dosare penale, pe vremea când era primar al Sibiului și președinte FDGR, conform Cotidianul.ro.

Familia Iohannis și familia Huber, sursa foto - lupuldacic.ro

Rămâne însă suspiciunea că pierderile suferite de unii, cauzate de acest Cod Silvic care într-un final a fost adoptat în viziunea Doinei Pană, ar fi putut sta la baza motivului în care înaltul demnitar ar fi fost otrăvit: un articol de lege prin care se stopa un monopol și care a fost contestat atât de un agent economic aflat în poziție dominantă pe piață printr-o scrisoare adresată primului ministru, dar și de un președinte de stat care ar fi trebuit să apere interesul național și nu monopolul creeat de o entitate din afara granițelor țării, motivând principii ale libertății economice prin invocarea a tocmai ce se încălca, respectiv mediul concurențial.

Adauga comentariu