Negustorii de frică vor privatizarea Sănătăţii

Abia ce a pucat Sică Orban să se laude cu Ordonanţa “de urgenţă” pe Sănătate şi cât de benefică e aceasta pentru “pacientul liberal”, că Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private, care reprezintă cele mai cunoscute spitale și clinici private din România - Medlife, Sanador, Regina Maria, Polisano, Monza, Medicover, Ponderas, Synevo etc. - a anunțat, de cu de dimineaţă, că ia în calcul să nu mai semneze contracte anuale cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate care permit decontarea serviciilor medicale în privat.

Însele ele, spitalele și clinicile private, sunt nemulțumite de faptul că li se interzice să perceapă coplată de la pacienți și că CNAS decontează serviciile medicale la valoarea lor din spitalele de stat, mai mică decât cea de la privat, aceasta nefiind calculată la valoarea considerată de “patronatul Sănătăţii” ca fiind reală.

Ce înseamnă asta? Fix ce vi s-a spus: că cei de la PNL vânează de când se ştiu ei banii din Sănătate şi au dat o “urgenţă” în numele intereselor de grup ale unor privaţi, nu ale plătitorilor de CASS. Şi că, în cazul în care spitalele și clinicile vor refuza să încheie contracte cu CNAS, “la privat” nu se vor mai putea face nici un fel de analize și tratamente decontate, nici pentru bolnavii cronici și urgențe, așa cum prevede “urgenţa” adoptată noaptea “ca hoţii”, nici pentru alți pacienți.

Demiterea guvernului Orban a lăsat treaba neterminată: Victor Costache, ex ministrul Sănătăţii, anunțase că ia în calcul o recalculare a decontărilor serviciilor medicale, să le “armonizeze” cu cele de la particular.

Oricum spitalele de stat sunt nişte spelunci de “5 WC-uri în curte” cu preţuri de 7 stele şi “all inclusive” când este vorba despre decontarea “patului”. În loc să existe preocupare pentru modernizarea acestora, mai bine există preocupare pentru tragerea pernei financiare de sub căpătâiul pacientului. Banii se duc după pacient este povestea cu care am fost aburiţi 30 de ani. Nu, banii se duc după lăcomia celor care şi-au luat, ca sclavi, medici în afaceri private – afaceri care s-au clădit jumulind şi căpuşând ani de zile sistemul de stat.

Jurământul lui Hippocrate s-a transformat într-unul ipocrit. “Sănătatea pacienţilor va fi pentru mine obligaţie sacră”... Deh, obligaţie, obligaţie, dar obligaţia subţire, cu bani se întreţine.

Avem măcar două situaţii de-o făţărnicie fără limite. Avem medicii care lucrează atât la stat, cât și la privat. Există vreun conflict de interese, măcar din faptul că dimineaţa, “la stat”, medicul te îndrumă mai spre seară “la privat? Că acelaşi medic se poate folosi de investigaţiile făcute pacientului “la stat” pentru a le “interpreta” la “privat” – practic banii statului “muncesc” în interesul privatului? Cum “liberalii” au cerut să nu mai existe cumul de pensie de la stat cu salariul de la acelaşi stat, nu ar trebui să existe şi o astfel de separare şi în Sănătate? Se pare că nu.

Ex-ministrul Victor Costache a anunțat că nu are în vedere o astfel de măsură. Dubla măsură este pentru căţei, nu pentru “reputaţii” care operează cu bisturiul în două câmpuri operatorii.

Dacă chiar se dorea un pic de ordine în sistemul medical era obligatorie decuplarea medicului: ori la stat, ori la privat. Mai româneşte zis: medicii să opteze dacă vor să lucreze pentru șpăgi sau pentru un salariu corect – chit că la ce bani li s-au dat în ultima vreme, puteau să renunţe la şpăgi. Lucrând şi la stat şi la privat nu fac decât să plimbe bolnavii de colo, colo, și să-i pună să plătească acelaşi serviciu de două ori.

Apoi, nu se vorbeşte despre transparența decontărilor. Aşa, “meschine”, cum sunt acuzate că ar fi de către aceşti “privatizatori” ai Sănătăţii şi în condiţiile în care CNP-urile noastre flutură pe toate gardurile şi sunt în te miri ce date de baze “furgăsite” înainte de intrarea în vigoare a legilor “GDPR”.

În timp ce măsura decontării tratamentului la privat pentru pacienții cronici a fost publicată de Ministerul Sănătății în dezbatere publică, măsura decontării tratamentului la privat pentru urgențe medicale a apărut direct în ședința de Guvern, neaflându-se, nici o secundă, în dezbatere publică.

La câte scandaluri au fost şi acţiuni ale procurorilor pe astfel de cazuri, poate aflăm şi noi cum se falsifică şi “în privat” fişele medicale şi se decontează analize false în numele unor foşti pacienţi. Poate vreau şi eu să aflu “on-line” ce analize au fost decontate în numele meu?

Nu îşi inchipuie nimeni că costurile din spitalele de stat sunt cele reale. Mizeria, dezinteresul tuturor, clădirile mizerabile, subdimensionarea personalului – toate sunt costuri care “nu se văd” la stat (că “merge şi aşa”), dar privatul nu le poate ascunde. Atunci când avem 3% alocare pe Sănătate şi nimeni nu are control real pe banii din asigurările de sănătate, să nu credeţi că situaţia la stat poate arăta altfel decât mizerabil.

Sănătatea e scumpă, costă, dar uzura către “necesitatea întreţinerii” se face şi în lipsa abuzului de care sunt acuzaţi pacienţii: cu toţii îmbătrânim, chiar dacă nu “ne săpăm mormântul cu dinţii”, tuturor ni se uzează “piesele”, indiferent de grija pe care o avem – nu este ca şi cum avea de ales. În schimb au de ales să nu profite de mizeria la care au pus umărul, întreţinând-o şi agravând-o, cei care azi se dau mari privaţi în Sănătate. Majoritatea au fost samsari de echipamente medicale şi medicamente în trecutul nu prea îndepărtat – nişte negustori de frică. Că frica vinde cel mai bine “nemurirea” la care aspiră omul în lăcomia sa.

Şi, gata!

Adauga comentariu